Aveţi şi voi perioade în care simţiţi că lumea se termină dacă nu faci lucrurile x, y, z repede, exact azi şi fix în momentul respectiv?
Nu ştiu ce am, uneori sunt foarte relaxată şi comodă, nu mă interesează de nimic. Alteori, cum ar fi zilele astea, am impresia că am 15 mii de lucruri de făcut, o grămadă de probleme pe cap şi că dacă nu le termin şi nu le fac (toate de care îmi amintesc) în ziua respectivă, e foarte grav.
Mă simt tot mai obosită. Ar spune unii că sunt aşa pentru că am bacul şi deh, mă chinui cu învăţatul. Da` de unde? Încă stau foarte relaxată în privinţa asta, nu m-am ambalat (probabil o voi face prin aprilie, mai 
).
Aveţi un program fix? Sau cât de cât format, pe care încercaţi să-l respectaţi? Eventual unul de pe o zi pe alta… Eu mă gândesc noaptea (sau ar trebui să spun dimineaţa, că mă culc în general după ora 1), înainte să adorm, la programul de mâine. Unde merg, ce am de făcut, cât stau, ce fac când mă întorc acasă etc. Dacă aş privi lucrurile la fel cum le privesc în perioada bună, când sunt relaxată, acum nu fac nimic ieşit din comun şi foarte solicitant. Pur şi simplu mă agit eu…
Ce am mai observat e că uit tot mai repede. Dacă acum spuneam că… nu ştiu… deschid un tab să caut ceva şi mă întrerupe cineva din procedura asta, dar pentru puţine clipe, când revin nu mai ştiu ce voiam să fac. Mi-am propus să-mi iau notes să pun pe monitor/carcase de cd-uri ce am de făcut… Poate îmi revin.
Până una alta, pun unul şi aici. Îmi uit ideile şi mă enervează la culme. Mi se întâmplă să mă gândesc la ceva şi să-mi vină idei de tot felul care îmi trebuie la proiecte, dar dacă nu le notez, uit mare parte din ele.
În aşteptarea perioadei în care nu uit şi sunt liniştită:
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Sucebotoșăneanul nostru (că studiază la Suceava 
) Teofil a avut o idee genială. De a aduna desenele pe un blogșor de-al lui. Desene. Muuuulte desene și faine ale copilăriei noastre.
Eu una nu am pauză de țigară în sesiune, că nu fumez. Dar pot avea pretext: pauza de desene 
