Tag-Archive for » prieteni «

Întoarce timpul!

PhotobucketCândva, mi-a spus cineva să renunț la lumea asta virtuală.

Nu am renunțat.

Dar zilele astea am redescoperit plăcerea de a juca și altceva decât aplicații pe facebook sau solitaire pe telefon.

Am jucat cărți, remi și mima. Primăvară. Ieșire la Ciric.  Surprinzător, nu a venit invitația de la un prieten mai apropiat ci de la o colegă de facultate (nu de grupă). O chestie decisă pe ultima sută de metri, trezită la 11 jumătate, la 12 jumătate propunerea, la 14 eram deja acolo. Și la 18 aveau băieții (El și Andrei) tren înapoi spre Galați.

Câteva ore, dar a meritat.

Poți reveni oricând la copilărie, te poți distra la fel de mult ca atunci, chiar dacă nu mai ai 10 ani, poți să te simți bine și printre ”străini”, nu doar cu grupulețul tău și nu doar cei care te cunosc știu cum să te facă să zâmbești sau să râzi. Citeste in continuare… »

Defecte? Doar când vedem.

Play and enjoy:



Toţi avem defecte, obiceiuri.
Toţi avem persoane în jurul nostru, pentru că aşa suntem făcuţi, să nu ne putem izola.
Deci… inevitabil ne lovim de defectele şi obiceiurile celorlalţi. Dar în principal nu le vedem. Dacă nu ne ating în mod special sau persoana respectivă nu e o acritură despre care am sta la o bârfă, nu prea le băgăm în seamă. Sau le observăm, dar nu ne deranjează. Sau faptul că e lângă noi le maschează.

Ne afectează însă când intervin în planurile noastre… Citeste in continuare… »

Copil. Vise. Prietenii.

Leapşă cu câteva întrebări legate de copilărie, de la 2/2:

1. Cat de departe esti de copilarie?

De vara trecută… sunt foarte departe.

2. Mai ai prieteni din copilarie?

Nu. Ar fi fost frumos… Dar până în clasa a Va m-am mutat de 3 ori şi la vârsta aceea conta să fii aproape (fizic) de prietenii de joacă, ca să-i poţi vedea des. În blocul în care am stat până la 5-6 ani, fiecare familie avea minim 2-3 copii. Eram mulţi, de toate vârstele. Citeste in continuare… »

Categorii: Ei sunt...  Etichete: , ,  11 Comentarii

La celălalt capăt…

Să te distrezi? Să te simţi bine, să fie toată lumea a ta? Nu mă interesează în mod deosebit cum se distrează lumea…Ce folos dacă aşa-zisa distracţie e doar o euforie trecătoare, ce trece ca şi starea de beţie cu care e unită adeseori, când se distrează omul, iar apoi se trezeşte dimineaţa, fără să mai aibă nimic din extazul nopţii trecute, ci doar amintirea şi un gust amar, văzând că toată bucuria lui a trecut şi nu a mai rămas decât speranţa unei noi distracţii trecătoare.

O fi aceasta o distracţie concentrată? Să te bucuri, să fii vesel, să te simţi fericit doar la comandă? De la ora cutare la ora cutare, iar apoi gata? Ce te face să te simţi bine? Prietenii? Muzica? Băuturile? Citeste in continuare… »