Well, stau ca pe ace de ceva zile, din cauza mogâldeței mele Miura. A trecut de prima perioadă de călduri, mă rog, cu ceva evenimente (a intrat un câine în curte într-o noapte de am găsit a doua zi o baltă de sânge, Miura nu avea nimic, deci bănuiesc că n-a sfârșit prea bine intrusul), iar acum am așa un dubiu cum că ar putea avea pui. Mi se pare că e… altfel, pur și simplu așa văd eu. Aștept să merg acasă, s-o duc la vet să aflu exact.
Ideea e că sunt entuziasmată, deși inițial eram foarte supărată pe treaba asta, dacă ar fi să fie… mi-a trecut. Și deja am început să răsfoiesc iar petshop-urile, în căutare de tot felul de accesorii, ca atunci când era micuța mea, well… mică 
De o palmă mică! De când așteptam să crească s-o pot lua acasă.
E un câine atât de devotat, că merită ce e mai bun. Citeste in continuare… »
) 
