Cum să visezi așa ceva?
Cum să visez că mama e cumva la mine (deci de 3 ani), în casa mea, mă rog.. corpul ei… înfășurat într-un material pe care… din greșeală l-am dat deoparte la un capăt și mi-era și frică să văd… avea ochii închiși, am mai descoperit… mâinile împreunate peste corp, dar mi se părea că respira.
Și am pus mâna pe mâini… și erau calde… Și parcă se chinuia să se prefacă în continuare, cumva nu voia s-o descopăr… Dar n-a mai putut și a izbucnit în plâns.
Cum să visez așa ceva? Ce înseamnă?
Nu mai pot… nu mai vreau vise, nu mai vreau să dorm, nu mai vreau nimic…
Tag-Archive for » mama «
05
Jun 2011
14
Apr 2011
Și mă întreb…
Cine îl cunoaște pe Fabian, din visul meu? Bine, nici eu nu mai știu exact cum arată, ah, asta e nașpa la vise, nu le poți face o poză personajelor…
Și totuși, a fost un vis cu două tăișuri. Sau 3 chiar.
L-am cunoscut pe Fabian ăsta care cică era bărbatul vieții mele, fluturași în stomac, alea alea, apoi cumva a fost implicată poliția că am făcut ceva aiurea cu mașina (nu rețin partea asta…), apoi am aflat o veste super urâtă legată de sor-mea.
Am sunat-o azi, e bine, m-am liniștit.
Bun, și ajung acasă, unde ghici… era mama, aranja un pat în curte (yeah, weird) 
Curios, nu puteam să o am și pe sor-mea și pe mama în același vis, în viață?
În fine, mama m-a certat… iar nu mai rețin de ce, probabil pentru faza cu poliția sau că am întârziat (mă întreb ce-o fi însemnând asta) și într-un final m-am trezit că nu mai voiam să o văd pe sor-mea așa.
A început promițător, s-a terminat și cu bine, dar și cu mult rău.
Cred c-o să mă bântuie câteva zile…
În altă ordine de idei, o să mai plouă mult luna asta?!
Categorii: Note de primăvară
Etichete: dragoste, familie, mama, semnificație, vis Spune-mi ce crezi!
18
Jun 2010
Pleacă Ali cu Ovi în concediu în Spania. Acum la ora 19 au avionul și râdeam cu ea la telefon, că din câte știu eu e 2 ore diferența de la noi la ei, deci vor ajunge… tot la 19 
Nu mai am răbdare, mami, vreau cățelușa odată. Poți să-mi trimiți o idee pentru un nume potrivit? I-aș fi spus Adda, cum o chema pe Karis în pedigree, dar cineva pe un forum mi-a spus că n-ar fi bine, că n-o mai pot aduce înapoi pe Karis și să încep o nouă relație cu cățelușa. Nimic nu-mi place. Încă 2 săptămâni. Și sper să mă lase proprietarul la toamnă cu ea la Iași.
Știi că îți spuneam data trecută că se va muta Cătă cu Ela și o să-mi fie ciudă să-i văd toată ziua drăgăstoși. Nu s-au mai mutat, s-au despărțit chiar… În schimb, la toamnă vine George 
Ai avut vreodată senzația că ai prea multe? Citeste in continuare… »
04
Apr 2010
Și se mai miră unii că îmi place mai mult Crăciunul…
Ajungi la cimitir în noaptea de Înviere, cu lumânări și flori în mână. Iei lumină, cânți ”[...] și celor din morminte viață dăruindu-le” și apoi mergi la mormântul mamei tale și ”îi dai lumină”. Și atât, acolo se oprește ”spiritul Paștelui”. Pentru că nu se întâmplă nimic.
Până să ajungi la mormânt, te întrebi din nou, cum de ai ajuns să faci asta. Cum de ai ajuns să mergi să duci lumină așa, unei persoane dragi? Cum de răspunsul la întrebarea ”unde mergi?” e ”la mama” și locul e un cimitir?! Citeste in continuare… »
25
Nov 2009
27.10.2009
Nu e târziu.
Nu va fi un dialog totuși, dar tot e ceva.
Să vorbim de lucruri de care… n-am apucat.
Să-ți vorbesc de fapt.
Unde am rămas? Citeste in continuare… »
27
Oct 2009
”Ești puternică”.
Am auzit-o de multe ori în momentele grele. Și după un episod din One Tree Hill realizez ce falsă e afirmația.
Cum nu e nimeni puternic când pierde pe cineva. Indiferent cum sau ”cât de… definitivă” e pierderea. Faptul că n-o arăți sau amâni momentul în care te desfășori nu te face puternic. Nu ai cum să fii puternic, e o pierdere, ține de suflet, de sentimente, de toate chestia asta (tu) nevăzută, dar (te) simtită.
Până și Melo te simte, deși nu te-a cunoscut. Dar o face prin mine… Citeste in continuare… »
