Spune pe bune.





Inocenţă versus…
Publicat de Dida pe 17th March 2008

marcant.jpg

Poză de Sorin

O imagine atât de expresivă, un exemplu clar al vorbei: ”O poză face cât 1000 de cuvinte”. Totuşi, pe lângă ea, voi scrie şi acele 1000 de cuvinte pentru că tema e interesantă.

Am rămas surprinsă că a reuşit să cuprindă, pe un spaţiu relativ mic, atâtea elemente semnificative: rândunicile, fetiţa, peretele scris, ceva natură vie şi alte persoane, toate cu privirile îndreptate spre fetiţă.

Ce contrast între inocenţa copilului, mersul jucăuş pe o margine de trotuar sau bordură, până şi îmbrăcămintea ei roz, privirea cu care îşi urmăreşte paşii şi… zidul din stânga ei, obiect al furiei sau teribilismului unora. Şi acum mă gândesc la acei părinţi grijulii, pe bună dreptate, care interzic anumite zone/locuri/ore/acţiuni ale copiilor lor DIN CAUZA unor alte persoane care au ”deranjat” partea bună din acelea. Ei bine, de ce? Nu e revoltător să ne conformăm noi (vorbesc la I plural că am fost şi eu în situaţia asta, la un moment dat toţi cred că am fost), când noi nu am făcut chiar nimic deranjant?

De ce nu mă puteam juca în spatele blocului, unde îmi plăcea că era mai retras, nu loveam pe nimeni în cap cu mingea, era umbră, nu ne chinuia soarele în timp ce săream şotronul, nu aveam balcon în spate deci nu mă chema mama din oră în oră să mănânc etc.? De ce? Pentru că în spatele blocului erau garajele (locuri urmărite de beţivani) şi era foarte aproape de Centrul Vechi, plin de ţigani. Era mai sigur în faţa blocului, mai ales că mai puteau sta părinţii la balcon să ne vegheze. De ce noi ne schimbam locul sau nu aveam voie acolo, de ce le lăsam ălora ”răi” locul râvnit de noi?

Îmi imaginez cum fetiţa din imagine nu va mai trece, în mod voit, pe acolo, părinţii nu i-ar mai permite, cum să înveţe ea cuvinte precum cele scrise pe perete?

Ce distanţă între fetiţă şi rândunicile care mănâncă… De ce se găsesc pe trotuaruri diferite? De ce fetiţa e mai aproape de partea negativă? Aşa suntem şi în viaţă, nu? Ce ne este interzis, ce ştim că ne face rău (tot felul de vicii de exemplu), ce este mai complicat, ce e ”deosebit” pentru că nu e un lucru pe care îl faci sau îl întâlneşti zi de zi, ei bine, acela atrage!

Mai văzusem ceva poze interesante, dar păstram pentru mine impresiile despre ele. Poate o să mai schimb obiceiul acela de acum. Oricum, ideea e că, în momentul de faţă suntem destul de ”înconjuraţi” de imagini, poze, camere foto, video, filmăm eventual şi cu telefonul… Dacă aveţi ocazia, surprindeţi ceva deosebit.

Şi în general, chiar şi din cea mai simplă poză se poate scoate o interpretare, nu le mai priviţi doar superficial…


Sex oral? Oh, ce misoginism!
Publicat de Dida pe 28th December 2007

av-13.pngAvatarul acesta a stârnit multe controverse… După cum se vede, are copyright, e al lui Crusher, pe forumul Wirefree. Bineînţeles că au fost fetele cele deranjate de acest avatar, ele au stârnit discuţia: E ok să-l aibă? Nuuuu, să-i tăiem capul.

Glumesc, nu a fost chiar aşa, însă s-a dezbătut problema. S-a reclamat misoginismul prin acest avatar. La citirea acestui cuvânt, expresia mea era: huh?! /:)

O luăm schematic, misoginismul reprezintă ura faţă de femei. Sau repulsia. Avatarul ”lansează” o campanie, implică-te, se referă la ambii membri. Şi evident, sexul oral e ceva ce implică 2 persoane, o opţiune a ambilor parteneri.

După câteva replici, s-a ajuns la concluzia că e vulgar. Hm… yeah suuure!

Ce să spun, pe mine nu m-a atins prea mult avatarul ăsta. Adică… nici că m-a deranjat, dar nici că-mi place de mor (avatarul, ce credeaţi?). Sunt eu prea ne-simţită să nu văd vulgaritatea? :))

Acum, lăsând deoparte avatarul şi problema cu el, e aşa respingător sexul oral? Adică, de ce sunt persoane care nu au jenă în a recunoaşte că a făcut sex cu X în nu ştiu ce loc, dar când aud de oral, o dau cotită? ”Nu… e vulgar… e misoginism… nu ştiu dom`le… putem schimba subiectul?”

Nu văd de ce trebuie să judecăm pe cineva în funcţie de asta. ”X i-a cerut prietenei sex oral… ce misogin! Numai la el se gândeşte”. Hm? Nu e o chestie de doi la mijloc sau gândesc eu prost? Sunt un cuplu, ei decid până unde merg, când, cum şi unde.

Ajunsă în punctul ăsta, deviez şi spre altceva (ce voi continua probabil mai târziu, în alt articol):

De ce o persoană nu mai e ce era din cauză a ceva ce a făcut? Adică… ceva ce faci (rău de obicei) anulează toate celelalte calităţi ale tale? (sau anulează ŞI alte calităţi). De ce se duce aşa la extrem totul?

Multe întrebări… Promit să le scriu răspuns cât de curând (deşi idei am deja…)

           
Contact

mail[at]andreeam.net



Feed



Ţop ţop






Comentezi?(lunar)


Susţin

Bacalaureat 2008

haipa.ro - hosting blogs

sustin bacalaureat2008.info

sustin blogtosani

FotoReportaj.info - Te priveste



Arhivă