Tag-Archive for » început «

Împreună.

Photobucket

Am căutat prin puținele mele melodii rămase în laptop (am făcut ordine mai demult, din mii au rămas maxim 1000 cred) una care să… transmită ce voiam eu să transmit. Măcar prin titlu, că nu la toate îmi aminteam imediat versurile, trebuia să încep să le fredonez.

Nu am găsit-o. Am găsit câteva în schimb.
Scorpions – Still loving you + versul I will be there, I will be there.
Semnal M – Spune-mi cine ești – Nu trebuie să-mi spui și nici nu trebuie să-mi demonstrezi nimic. Eu știu cine ești.
Peabo Bryson & Regina Belle – A Whole New World – asta vom construi în curând :)
Natasha Bedingfield – Still here – eu, indiferent… + Not givin’ up
Mihaela Runceanu – Fericirea are chipul tău - mai are rost de cuvinte?
Michael Jackson – You are not alone
Michael Buble – Everything – tura asta pentru versuri + When you’re smiling – zâmbesc și eu, deci zâmbește!
Leona Lewis – Better in time – așa vom fi, cu fiecare lovitură, succes sau pură experiență și în plus vom fi (Jack Johnson ) – Better together
Eminem – Not afraid – așa trebuie să fim când ne gândim la viitor
Dar si Scorpions – Wind of change – pentru că va veni la un moment dat o schimbare, aceea pe care o așteptăm, să ne aducă liniștea.
Și amintește-ți că în orice situație… take my hand… (Bon Jovi -) We can dance

Categoria articolului: Ei sunt…

Titlul articolului: Împreună.

Da. :)

Categorii: Ei sunt...  Etichete: , , ,  Un comentariu

:)?

A venit toamna, bineînțeles, în culorile ei… alea arămii, maronii, cu chestii uscate, fără viață.

Viitorul e aproape și totuși atât de departe… Aș vrea să mă gândesc peste ceva timp la perioada asta și să zâmbesc. Să zâmbim…

Mi-e dor să zâmbim :)

Un pas.

PhotobucketAi ajuns acasă după o după amiază frumoasă cu ea… Ştii bine că sunteţi amândoi în nori, nu doar tu şi îţi place starea aceea în care nu mai eşti atent la toate persoanele din jurul tău, în care mai faci lucrurile din reflex pentru că mintea-ţi e la ea… Te face viu starea asta şi îţi demonstrează că trăieşti, simţi şi ai emoţii.

Deşi ai lăsat-o în faţa blocului ei, o suni când ajungi acasă să te asiguri că a ajuns cu bine sus. Eh, probabil vrei şi să-i auzi din nou vocea, chiar şi aşa, puţin schimbată din cauza telefonului.

Îţi place că e o fire deschisă şi că… e ea! Pur şi simplu e ea, nu se chinuie să pară altfel, nu se chinuie să găsească subiectele elevate pentru discuţiile voastre, nu se ruşinează să-ţi povestească cum s-a grăbit astăzi să iasă din casă că întârzia la ore şi după câteva scări coborâte a realizat că are încă papucii de casă în picioare.

(Câte fiţoase cunosc care n-ar povesti vreodată aşa ceva că, vezi Doamne, le-ar înjosi…) Citeste in continuare… »