Rosario, Rosario, Rosario Internulo! (în ritm de dans)
Pitic pitic și cu pitic pitic pitic și cu pitic pitic pitic pitic… (cu limba încâlcită)
Clopoțel, clopoțel, clompoțel, coploțel… (ca mai sus)
Doar unele din expresiile auzite în excursie. Da, ne-a prins 1 Mai la mare. Citește în continuare… (^_^)
Primul grătar cu colegii de la facultate. Primul an. Al doilea semestru. Dar e primăvara!
Am plecat la a doua oră de la FAI. O oră a fost mai mult decât puteam suporta. Și eu, și Ana, și Pădure.
Ceilalți au fost mai conștincioși și au rezistat glorios până la sfârșit. Apoi au pornit agale spre Ciric, unde avea loc toată povestea. Citește în continuare… (^_^)
Un alt draft uitat şi şters de praf. E scris undeva prin aprilie cred, plănuiam să-l public după bac, dar cu acea perioadă…. numai la asta nu mă gândeam. Oricum, chiar frumos ce am descris aici. Cei care ne cunosc sau cei de care am scris sigur vor simţi un fior.
“Mai aveţi 10 săptămâni de şcoală…”
Deja în mintea mea apăruse gândul vacanţei, plecarea de aici etc.
”… şi nu am acoperit decât x variante, asta înseamnă că y o să rămână…”
Aha. Numa` de asta nu-mi ardea. Bun, înapoi la gândurile mele. Citește în continuare… (^_^)
M-am bucurat să revin pe blog după o perioadă fără net şi să găsesc, pe lângă cei vechi, cititori noi. Au apărut ceva Bogdani pe aici cu comentarii foarte pertinente 
(Bogdan Botezatu şi Bogdan Epureanu).
Despre viaţa de facultate? Păăăăi, până acum au fost cam “îngheţaţi” colegii, chiar nu mă aşteptam să interacţionez mai mult cu profii decât cu cei de vârsta mea. Deşi şi profesorii majoritatea sunt tineri, iar dacă nu neapărat cu o diferenţă de 10 ani ci mai mult, sunt tineri în interior, deschişi, cred că se “hrănesc” cu agitaţia noastră. Citește în continuare… (^_^)
