Bloggeri.ro - etapa 3
Publicat de Dida pe 29th November 2007

S-au publicat articolele etapei 3, cu tema la liberă alegere.

Citiţi, criticaţi, tăiaţi capul meu şi votaţi aici: Pe vremea mea…

Tags: bloggeri, concurs
Postat în Blog | No Comments »

Finul 2: A.Faith
Publicat de Dida pe 19th November 2007

Oficial sunt naşa a două bloguri. Cel al lui Pollux, primul fin “şi cel dintâi” (hopa! nu săriţi că nu greşii neintenţionat), blog creat în luna octombrie, iar cel mai recent e al lui A.Faith (Gabi), creat acum câteva zile.

Gabi îşi ţinea până acum scrierile într-un blog oferit de platforma IPB a forumului Whozin.com, dar datorită şi insistenţelor mele, şi-a luat căsuţa lui pe care a decorat-o cum a poftit. Momentan arată aşa, deşi nu sunt sigură dacă nu cumva va mai schimba de vreo 2-3 ori tema (nu e mulţumit, îmi seamănă :P.

Dragule, timp liber ai, zic eu. Rămâne să găseşti inspiraţiunea şi bunăvoinţa de a te ocupa cel puţin zilnic ( ) de blog. Succes!

PS: Cine se abonează la fina/finul lunii Decembrie?

Tags: bloggeri
Postat în Blog | 5 Comments »

Ce NU era infantil…
Publicat de Dida pe 11th November 2007

S-au întrebat unii ce e cu blogul meu, de cum nu am mai scris. M-am apucat de pregătire la mate, am destule probleme de făcut şi sincer nici inspiraţiune n-am avut în ultimele zile.

Am tot citit despre scandalul bloggeri.ro. Ba la Buddha, ba la DeMaio, ba la VisUrât, ba pe ici pe colo prin comentarii pe bloggeri.ro, ba la ceilalţi care au mai scris despre asta: Blegoo, Arhi şi cine a mai fost. Mi s-a acrit, nu mai am chef să scriu şi eu.

În schimb, aş vrea să scriu câteva rânduri despre articolul meu “Ţi-e bine printre străini?”

Petru (care între timp a şters articolele respective), fost jurat la concurs, l-a clasificat drept infantil. Şi l-a pus într-un top 3 bad al lui. Da, o fi infantil. Adică, nu o fi, este infantil, pentru că e scris sub formă de poveste.

ÎNSĂ, povestea aceasta nu a fost scrisă ca să… adoarmă copiii, ca să vă amintească vouă de copilărie sau pur şi simplu pentru că nu m-a dus capul la altceva. Dacă asta ar fi tot ce pot eu scrie, credeţi-mă că aş renunţa la blog şi la tot ce ţine de scris.

Povestea din articol avea subînţelesurile ei. Era banală la suprafaţă, era simplu de compus, dar era originală şi trebuia interpretată. Blogul, în poveste, nu mai era doar spaţiul acesta de pe net. Era o parte din viaţa omului, colţişorul (aşa cum l-am numit) era mediul în care trăia. Vorbele, cum am denumit comentariile, reprezentau comunicarea. Cine nu are nevoie de comunicare? E esenţial pentru noi oamenii să comunicăm, nu? Altfel, de ce s-ar plânge cei care sunt muţi?

Celelalte elemente: decoraţiunile (tema blogului, culori, design), cafenelele (modalităţile prin care îţi promovezi blogul - bligg, technorati, blogmeets etc), mulţimea şi familia (bloggerii, blogosfera) fac şi ele parte din viaţa asta blogosferică. Dar în poveste sunt ceva mai mult decât semnifică aici. Şi ca în orice poveste, totul ar trebui să se termine cu bine. Nici asta nu v-a spus nimic, vouă, celor care l-aţi găsit infantil şi atât? Scandalurile au vreun rost? Certurile prosteşti pe blog? Sau ar trebui să arătăm că suntem oameni, că putem discuta şi că avem suficientă minte pentru a ne înţelege între noi?

Am crezut, eronat, că nu e chiar atât de complicat articolul meu de înţeles.

PS: Cu o plăcere deosebită am citit azi noapte, pe blogul lui Lilişor, o scurtă descriere a articolului meu. Mulţumesc, ţie nu doar ţi-a plăcut, dar l-ai şi înţeles.

PS2: Nu degeaba am explicat acum, după ce s-a încheiat etapa I. Mai spuneau gurile rele apoi că vă căutam voturile pentru minunatul meu articol, explicat pentru toată lumea.

Tags: bloggeri, concurs
Postat în Blog | 18 Comments »

Bilanţul săptămânii
Publicat de Dida pe 4th November 2007

Întâi noutăţile de la mine: Am pus emoticonuri şi am şters pagina Susţin, punând direct bannerele pe pagina principală în sidebar.

Mă mai ocup de site-ul lui Bogdan în legătură cu Bacalaureatul din 2008. Deh, doar mă interesează şi pe mine nu? Sper să reuşesc să-i mai lămuresc pe copiii aceia speriaţi…

Ce mi-a plăcut în mod deosebit săptămâna asta e un articol de-al lui Kro$$fire (pe care l-am remarcat de pe blogul lui Radu Gonciar) despre muzica copilăriei noastre, el numind-o, pe bună dreptate şi cu argumentări, cacofonică.

Rottenkid a reuşit într-un final (a durat ceva din lipsa timpului sau a chefului, nu din neştiinţă) să rezolve erorile de pe blogul lor (Rottenkid şi Rottenkida). Acum au şi albumul lor.

Am stat azi noapte la câteva poveşti cu Skreach. Dom`le prin câte a trecut, cel puţin la şcoală. I-am recomandat să scrie o carte Până una alta, vedeţi articolul despre italieni, febra ştirilor de câteva zile.

Părerile lui Cristian Tudor Popescu despre starea deplorabilă a blogurilor, dar, nu în ultimul rând, şi replicile noastre şi comentariul lui Dan (de ce?), în articolul său.

DeMaio ne povesteşte despre o ziaristă, Ioana Popescu, care şi cântă. Nimic deosebit nu-i aşa? Oricine poate să cânte. Păcat că n-o fac toţi bine. Pentru a vă face o părere mai exactă, vedeţi link-urile de la Zoso din comentariile de acolo.

Despre MISA şi alte tâmpenii ce se întâmplă pe acolo citiţi la Buddha. Am citit cu scârbă greu acel articol, nu pentru modul în care a fost scris sau altceva, ci pentru lucrurile relatate. Mi-e greu să cred că se întâmplă aşa ceva…

Mihai Grădinariu, un coleg de liceu, şi-a făcut recent blog. Baftă cu el! A ajuns deja la al 2lea poll, primul fiind “Ce înseamnă să fii prost?”. Deznodământul îl găsiţi aici.

Tomata cu scufiţă şi Chibreta s-au mutat fiecare pe domeniul lor, Chibreta fiind sprijinită în acest sens de Dojo. Nu uitaţi să citiţi despre Tomată.

Lectură plăcută, merită!

Tags: bloggeri
Postat în Blog | 8 Comments »