Nu ştiu ce nume să-i pun dalmaţianului de care vă povesteam ieri. De ieri săracul n-are nume ![]()
Nici nu ştiu dacă e cuţu sau cuţă. Înţelegeţi voi.
Ce nume să-i pun?

Cică sunt majoră… Un cuvânt de şase litere dar care înseamnă atâtea. Yeah sure, big deal.
Teoria 1: Cineva îmi zicea să rămân mereu copil, chiar dacă mai trece câte un an. (ciocnire cu teoria 3) Să nu mă tem că o să mă maturizez prea mult şi o să uit să zâmbesc, că aşa sunt eu… în sufletul meu voi şti să fiu şi copil şi greutăţile vieţii nu vor face umbră în inima mea.
Teoria 2: Altcineva îmi zicea că va fi o perioadă ciudată aceasta, şi de înaintea majoratului şi de după. Înainte mă voi simţi aiurea, voi realiza că nu totul e roz, voi descoperi poate că prietenii nu-s toţi prieteni. Îmi voi reaminti de copilărie şi voi trece în revistă evenimentele importante prin care am trecut (oarecum asemănător cu teoria 1). După majorat voi fi mai bine, mă voi simţi mai importantă, când voi putea să îmi fac singură abonamente sau alte tâmpenii. (ciocnire cu teoria 1 şi asemănător cu teoria 3)
Teoria 3: Mama zice că o să fiu mai “cu capul pe umeri” (deşi se ciocneşte cu teoria 1), că tata nu mă va mai privi ca pe “fetiţa lui cea mică, mezina” şi voi avea mai multă libertate deşi voi depinde în continuare de ei (financiar şi poate şi altfel).
O să mai adun teorii pe parcurs. Nu ştiu ce va ieşi la final. Voi cum vedeţi majoratul?
Baftă la Bac! Syncron, Vlad, Ramona, Bogdan, Buffy, Stelistu, Romanovici, Silver etc. etc.
S-a creat o nouă arie pe forumul de care mă ocup, cu diverse povestiri. Faimosul Cicilone a revenit şi ne descrie Wirepedia. Bineînţeles, sub fraza: “Pamflet, trataţi ca atare”.
Oxygen ne-a adus o altă povestire, auzită şi el pe ici pe colo:
“Demult , tare demult, pe cand puricele se potcovea cu 99 de ocale, sarea cale de 7 poste si intra in coliziune frontala cu World Trade Center, traia intr-o tara ca oricare alta un imparat poreclit de supusii sai Imparatul Verde (IV), ca o ironie subtila la adresa faptului ca nu ii pasa deloc de ecosistem.
Imparatul avea, dupa cum se obisnuieste in povesti, un fiu, botezat la nastere Fat Frumos (FF) din motive deloc evidente.
Intr-o buna zi, IV il chema in sala tronului pe FF si ii zise pe un ton condescendent:
- Fiule, eu nu mai am mult de trait si va trebui sa trec fraiele regatului in mainile tale. Asa ca e timpul sa renunti la IRC, la playboy.com si la CounterStrike si sa imi dovedesti ca iti poti intemeia o familie. E timpul sa pleci in lume si sa iti cauti o mireasa pe placul tau, pt ca nu vreau sa pier fara nepoti, m-ai inteles?
- Dar tata…
- Sa nu te aud! Ti-am taiat accesul la internet. Game over! Pus in fata inevitabilitatii, FF se decise sa urmeze sfatul tatalui sau. Prima grija a fost sa treaca pe la grajduri si sa isi caute un bidiviu cu care sa plece la drum. Cu toate ca era lenes nevoie mare, feciorul nu era catusi de putin prost, ba chiar dimpotriva. Asa se face ca trecu nonsalant pe langa stalurile cu tablite pe care scria “Armasar pur-sange inside”, stiind ca are sa gaseasca o gloaba cu puteri paranormale undeva in fundul grajdului, intr-unul din stalurile paraginite aflate in penumbra. Si chiar asa se intampla.
Calul era slab de I se vedeau coastele, de-abia statea in picioare, naparlea smocuri-smocuri, avea o respiratie fetida, ce mai, era vai de mama lui. Imaginea generala era completata fireste, de o atitudine vadit sinucigasa.
- Tu nu te uiti la mine FeFe? Nu vezi ca mor de-ampicioarelea? Lasa-ma in durerea mea, ii zise calul tragand cu sete dintr-un Carpati fara filtru (total nerecomandat de Asociatia Animalelor Muribunde).
- Nu-ti fa griji, replica dur FF, ma pricep la overclocking! La auzul acestor vorbe magice, calul cazu instantaneu intr-o transa adanca si FF se apuca sa il aduca la o stare de normalitate folosind tot felul de metode mai putin ortodoxe: pasta superconductoare de ovaz, masaj cu concentrat de aer rece, hipnoza bilaterala pt corectarea miopiei si socuri cu curent aproape continuu.
In cele din urma, calul deschise ochii si zise cu voiciune:
- I know kung fu!
- Show me some, zise FF. [Matrix, anyone? ]
Sari calul in aer, se dadu de 3 ori peste cap, tasni pe usa grajdului si odata ajuns in curte batu mar pe slujitorii care se ocupau pasnic cu plantarea de Viagra si “cânepa”. Preventiv…
Se intoarse la FF si il intreba:
- Ei , si acum incotro, FF?
- Mergem la Ileana Cosanzeana (IC), zise acesta hotarat.
IC era o tipa blonda (zicea ea) pe care o cunoscuse pe “pIRC” (IRC varianta cu porumbei) si care statea sufficient de aproape de castel incat nu exista log in instant-messaging, decat dimineata, cand porumbeii inca mai erau adormiti si aveau probleme cu evaluarea traiectoriei, trebuind sa fie lansati manual cu catapulta.
Odata ajunsi la ea, FF constata cu uimire ca IC nu era de gasit. O cauta in casa, in gradina, in poiana, ea nicaieri. Obosit, se aseza la umbra unui corcodus sa se odihneasca si adormi. Se trezi insa brusc cand un porumbel in picaj il lovi sec in tâmpla.
- “Incoming message”, anunta tardiv calul, stând sprijinit de pom cu o scobitoare in dinti.
- Neica, o fura Zmeul pe IC, iti zic, o fura, balmaji sfarsit porumbelul, si spuse ca sa te duci sa o salvezi fuguta, ca altfel o sa pupe zmeul ce n-ai vazut tu in atatia ani cat ti-a fost prea lene sa te deplasezi pana la ea, mânca-ti-as ochii tai de tractorist!
Si acestea fiind zise, porumbelul îsi dadu duhul. FF sari in picioare, se urca pe cal si nu se mai opri decat la fierarul satului.
- Cu ce va pot ajuta?, le iesi acesta in intampinare serviabil.
- Avem nevoie de arme, multe arme! – Nici o problema, replica impasibil fierarul. Puteti incerca aceasta minunata sabie laser cu alimentare pe USB…
- Ceva portabil nu ai? Il intrerupse abrupt FF.
- Am un buzdugan cu support pt memory stick, care se duce, loveste si se intoarce, dar nu tinem memorie pt el si din pacate fara memorie uita de ce a plecat si se duce… si se tot duce…
- Dar sabia si scutul ala din colt, alea ce au?
- Acelea sunt ale imparatului, tatal domniei voastre. A zis ca si-au facut datoria, a castigat destule batalii cu ele, acuma ca sunt vechi si tocite, e timpul sa devina open-source. Sunt gratis, dar nu ofer nici o garantie ca functioneaza.
- Ce bine, o sa imi incerc norocul cu ele!
Zis si facut. Lua FF scutul si sabia, incaleca si porni spre salasul zmeului. Mersera ei din zi pana in seara, si pâna ajunsera se facu un frig crunt, intuneric, si un vânt rece îi facu sa tremure din toate incheieturile.
Fulgere sporadice luminau sporadic castelul din piatra neagra al zmeului. FF se îndrepta de spate si racnii cât îl tineau bojocii:
- Am venit , zmeuleeeee, si incepu sa izbeasca frenetic in usa cu manerul sabiei, care îi afisa disperata pe toata lungimea sabiei “Illegal Operation…”.
Brusc, usa se deschise, izbindu-l pe FF in plina mecla, in ciuda scutului care anunta calm “General Protection Fault in module woodows” si se facu bucati.
- FF, ai venit?! Stiam eu…
Verde si matahalos, zmeul era in sort si in tricou de bumbac pe care scria: “Swords don’t kill people. I do…”. In spatele lui, IC isi privea cu speranta salvatorul.
- Zmeule, am venit dupa IC, rosti hotarat FF. Ce raspuns alegi ?
a ) mi-o dai vie si nevatamata si ne lasi sa plecam
b ) ne luptam pe viatza si pe moarte
c ) Vadim Tudor
d ) castigi o excursie de vis in Bermude.
-Aaaaa….aaaa…… de! mormai vexat zmeul.
- Esti sigur? Poti sa intrebi publicul, sa suni un prieten sau sa alegi intre ultimele doua.
- Nu, nu… de, sunt sigur ca e raspunsul corect.
- OK. Ileana, hai s-o uschim!
Si plecara calare pe cal, si avura o nunta de vis care dura 7 zile si 7 nopti. La sfârsitul celei de-a 7 nopti, un racnet inuman strabatu peretii camerei nuptiale.
- Ingerasuleeee, poti sa imi explicit si mie ce e ASTAAA?!!!, scrâsni din dinti FF.
- Aaaaa, o nimica toata… o centura de castitate cu optocuplori, cu cheie pe 4096 de biti si codare euristica alternativa. Te pricepi la hacking, sper… “
La îndemnul lui DAD m-am jucat…
Asta a ieşit, verde bineînţeles…



