Spune pe bune.
Tot de la profu` Gonciar. V-am spus că am fost leneşă, da? 
Trebuie neapărat să-mi actualizez lista de blogmento. În ultimele zile nu ştiu ce păţesc dar uit de la mână până la gură. Am avut săptămâna asta multe idei. M-am gândit la blog, am făcut modificări cu bloginuri, am trecut pragul de 1000 de blogmentarii, am plănuit ziua în care va împlini blogmătate de an. Din păcate, nu prea am scris nicăieri şi am cam pierdut ideile.
Astăzi la info, după ce am trecut de blogword- ul care îmi permite să intru pe tărâmul meu fermecat, mi-am făcut un draft. Mi-am amintit şi de blogofon, tre` să plătesc factura, şi de blogbelizor şi “blogbeo“, tăti trebuiesc plătite. Rămân lefteră.
Gata. Mă apuc de blogmatica mea, numa` blogciuliţe (clase la matematică) o să visez la noapte (Zeffy ştie de ce 
) şi blogcuaţii.
PS: Care-mi dă şi mie ultima lecţie la chimie? Mâine dăm superblogtest. Cool! Not.
Ah, şi să nu uit, o melodie pentru stresblogaţi. Nu ştiu cât o să vă relaxeze pe voi, dar…
Şi eu sunt stresată.
Postat în Note de toamnă | 8 Comments »
Mă întreabă Lucky de prima carte citită. Pfff… încerc să-mi amintesc, dar nu cred că aş putea spune exact care e. Eram mică, prin primară, când sora mea mergea des la biblioteca judeţeană din oraş. Ea e mai mare cu 7 ani, avea nevoie des de cărţi.
Era acolo şi o secţiune pentru copii. Mi-am făcut şi eu permis şi mergeam când avea sora treabă. Pentru că nu ştiam ce cărţi să cer, de multe ori îmi recomanda bibliotecara una sau mă ducea la câteva rafturi şi mă lăsa să-mi aleg. De parcă ştiam ce să aleg exact, le luam după copertă…
Îmi amintesc pe vremea aceea de cartea Singur pe lume, de Hector Malot. Am ales-o după copertă, era un băieţel blonduţ pe ea, părea aşa trist…
Voi vă amintiţi de prima carte citită? 
LATER Edit: A, îmi amintesc şi de o carte de-a lu Hans Christian Andersen, plină cu tot felul de poveşti, faimoasele Lebede şi încă una care m-a impresionat, nu mai reţin titlul dar era cu o mamă ce suferea pentru că îi murea copilul, moartea venea să i-l ia…
Postat în Note de toamnă | 17 Comments »
De fapt i se spune tastatură pentru blonde. Dar nu voiam să jignesc pe nimeni 
E roz, e trendy, e pe înţelesul fiecărei… prostuţe
Tastele sunt explicate altfel. De ce să-i spui Escape să bagi în ceaţa săraca blondă când îi poţi spune „Nu!”, bara de spaţiere -> „Cea mai lungă tastă”, Control -> „Tasta inutilă” şi „În general nu înţeleg”. 
Postat în Note de toamnă | 7 Comments »
După o zi şi o noapte pierdută prin Iaşi, fără telefon, am ajuns azi la 6 acasă. Sunt obosiiiiiită, răcită…
Mi-au povestit colegii ce “am pierdut” la şcoală azi, Licu mă omoară că trebuia să-i împrumut cizmele mele pentru dansul Country de la bal, profu de sport care se ocupă cu biletele la bal mă omoară şi el, mă căuta ca disperatul azi să-i dau banii pe ele (deşi am rămas cu 10 bilete, nu ştiu de unde vrea să-i dau banii), blogul avea vreo 7 commenturi în askimet, unul al lui Dojo, restul de la Anonymous şi Alina (nu era nici o eroare, aşa vi le-a văzut…), m-am lămurit cu PR-ul, e de bine, so… life goes on.
Mă culc iar. Noapte bună.
Postat în Note de toamnă | 2 Comments »
Ieri povestea Tomata cu scufiţă despre un vis foarte neplăcut al ei… Revin aici să scriu ce am visat eu astăzi…
Am visat o persoană necunoscută mie real, dar foarte apropiată în vis… Am dormit până la ora 13:40, m-am mai trezit de 2 ori până atunci şi mereu încercam să adorm repede să visez în continuare. Am reuşit..
Mi-ar plăcea să mai visez persoana aia. Şi mă întreb cum aş reacţiona dacă aş vedea-o odată pe stradă. Poate există în lumea asta… poate cu noroc în România. Poate va fi vreodată posibilitatea ca, nu neapărat în Botoşani, privirile noastre să se întâlnească. Asta ar înseamna să fiu la timpul şi la locul potrivit.
Este asta o situaţie ca cea de pe Discovery, million to one? 
Vi s-a întâmplat să visaţi ceva, să continue visul sau măcar persoanele în serile următoare sau să vedeţi pe stradă persoanele visate?
Tags: vis
Postat în Note de toamnă | 11 Comments »
Loading ...
