1. Mona astăzi, de vorbă cu Melo. Mona în fața ușii la baie, Melo în baie.
- ”Melo, hai ieși, am nevoie de intimitate!”
2. Apropo de Melo… Opera ei și a lui Binky.
Astea sunt de acum o săptămâna, vin cu Ela acasă și ce găsesc? Citește în continuare… (^_^)
Cum spun Iris…
Trebuie să știți că ador somnul. Îmi place să dorm, să mă trezesc când simt eu că nu mai am nevoie de el, nu trezită de o alarmă sau forțată cumva.
Dar somnul cel mai minunat e lângă El. Nu știu cum să vă explic… De obicei adorm pe la 2-3 noaptea, chit că mă trezesc la 7 dimineața apoi sau pot dormi până la 12 amiaza. Nu am somn mai devreme.
La El, am reușit să adorm mai devreme, fără să fi cărat mobilă sau umblat pe jos jumătate de oraș, să simt că mă odihnesc și să mă trezesc UȘOR, la 8 dimineața. Doar pentru că era lângă mine și era totul calm și liniștit.
Nici în weekendurile de acasă, când nu am nici o treabă a doua zi, nu dorm așa. Și nu e prima oară când pățesc asta cu el. 8->
Deci vreau să dooooorm!
Așa că mă apuc să fac pași mici către el… În 2 săptămâni sper să ajung. 
Pe câte degete numeri persoanele în care ai încredere?
27.10.2009
Nu e târziu.
Nu va fi un dialog totuși, dar tot e ceva.
Să vorbim de lucruri de care… n-am apucat.
Să-ți vorbesc de fapt.
Unde am rămas? Citește în continuare… (^_^)
M-am ales în sesiune cu 2 piticanii care-şi aşteaptă jucăuşe stăpâni iubitori.
Piticania Little, o pisicuţă adorabilă de 1 lună cam, portocalie, jucăuşă, deparazitată intern şi extern.
A ajuns duminică în căsuţa mea, salvată de printre câini de o cunoştinţă. Ştie deja de litieră (mai am de lucrat la găsit drumul singurică până la ea), ştie de şoricei prinşi în aţă după care să fugă, ştie să pape crănţănele, dar şi păpică umedă evident (ce pisică nu ştie când simte mirosul acela?).
Are multe în comun cu Melo a mea, deci aveţi oarecum o idee despre cum va arăta când nu va mai fi de mărimea unei palme.
Mai multe poze cu ea: http://s233.photobucket.com/albums/ee268/andreea_m/portocala%20mica/
Motănelul Casper, un pisoi alb cu peticit cu negru, de aprox. 3 luni, deparazitat intern şi extern. Vine la pachet cu mulţi cozonăcei frământaţi, cu motoraş torcător şi multă energie. A fost salvat de prin Copou de un prieten, Mişu, care din păcate nu-l poate ţine. Are nişte ochişori superbi verzulii şi cu o formă “vicleană”. Vârful urechilor e puţin întors pe spate. Deosebit, ce să mai.
Pe el îl vedeţi mai mult aici: http://s233.photobucket.com/albums/ee268/andreea_m/casper/
