Undeva într-un draft, aveam chestia asta de demult:
Ce e mai bine? Un adevăr dureros, dar imediat sau prelungirea cu cât de mult posibil a presupusei stări de bine?
Undeva într-un draft, aveam chestia asta de demult:
Ce e mai bine? Un adevăr dureros, dar imediat sau prelungirea cu cât de mult posibil a presupusei stări de bine?
adevarul dureros. ai ocazia sa o iei mai repede de la capat si mai mult timp sa treci peste
– Zise Dragos 
ce-ai raspuns e purfect
– Zise Dida 
O aveai de demult… Dar te preocupă chiar și acum să afli…Oare introducerea să fie doar un pretext?
Mi-e dificil să-mi răspund. Pentru că logic aș alege adevărul dureros, la ce mi-ar folosi să mă mint? Totuși, nu-mi place durerea, nici schimbările bruște, așa încât, fără să vreau, aproape inconștient, aș prelungi o stare de bine, chiar dacă e iluzorie (presupusă). Însă asta adună o tensiune, care în cele din urmă ajunge într-un punct când nu se mai poate și doare mai mult decât adevărul dureros. Pe scurt, așa cred că cred…
Și o să încerc să nu mă mai gândesc la asta. E prea trist…
Refuz să trăiesc in minciună.
Friiiiiiv, ai diamond mine! Cat l-am jucat prin liceu…
Adevarul dureros.
La ce mi-ar folosi prelungirea cu cât de mult posibil a presupusei stari de bine?
Da,dacă mai ştii jocuri clasice de genu care le-ai jucat aruncă nişte nume sa mai bag şi eu niţcaia jocuri.
Volfied?
Parca asa ii spunea…