Well, stau ca pe ace de ceva zile, din cauza mogâldeței mele Miura. A trecut de prima perioadă de călduri, mă rog, cu ceva evenimente (a intrat un câine în curte într-o noapte de am găsit a doua zi o baltă de sânge, Miura nu avea nimic, deci bănuiesc că n-a sfârșit prea bine intrusul), iar acum am așa un dubiu cum că ar putea avea pui. Mi se pare că e… altfel, pur și simplu așa văd eu. Aștept să merg acasă, s-o duc la vet să aflu exact.
Ideea e că sunt entuziasmată, deși inițial eram foarte supărată pe treaba asta, dacă ar fi să fie… mi-a trecut. Și deja am început să răsfoiesc iar petshop-urile, în căutare de tot felul de accesorii, ca atunci când era micuța mea, well… mică 
De o palmă mică! De când așteptam să crească s-o pot lua acasă.
E un câine atât de devotat, că merită ce e mai bun. Nu prea apreciază ea mâncarea pentru câini, specială, uscată, am învățat-o prost cu orez și carne, oase. O masă pe zi sau măcar la 2 zile, cam așa ceva tre’ să aibă. Totuși, pe cea de la Royal Canin, crochetele mari sunt bune de crănțănit. Sunt curioasă cu ce botic se va uita la mine dacă e gestantă și va trebui să-i dau cele junior, mici, cu mai multe proteine și ce mai e nevoie pentru puiuți. Va avea niște ochișori… ceva de genul: ”Ești nebună, ce-s furnicile astea? Nu-mi încap nici pe o măsea!”.
Vă las cu… o mini-sesiune de dresaj de iarna asta, pentru că e superb să ai un câine echilibrat, muncit, responsabil și ascultător. Așa îți poate fi cel mai bun prieten.
Ce frumoasa e ! Sa te bucuri de ea in continuare ! :D
Ce mai stie sa faca?
Cartofi prajiti
Inteligenta Miura, bravo.
Si eu as fi in stare de orice pentru cainele meu :D