Archive for » January, 2011 «

KarisMetal

Scris de
28
Jan 2011

Photobucket
KarisMetal.

Acesta e numele blogului în care îmi prezint creațiile. Da, acelea de care v-am mai spus, foarte vag… Este vorba de accesorii handmade pentru animale (medalioane, zgărzi, culcușuri) gravate, dar și bijuterii și alte accesorii (de exemplu brelocuri), în principal din metal. Pe parcurs voi introduce și pielea și materialele pentru culcușuri, momentan mă axez pe medalioane și bijuterii/brelocuri.

Aici puteți citi cum a început totul și de ce acest nume: Cum, când, de ce?

I-am făcut deja un medalion lui Melody a mea, urmează și cel pentru Miura și Arlo.

Dar și primul breloc, cel al lui Zeffy, cu ocazia zilei de naștere (a trecut, ai uitat să-i urezi la mulți ani?! – 27.01).

Dacă puteți ajuta cumva la promovare, v-aș fi recunoscătoare.

Sper să vă placă!

Categorii: Ei sunt...  Etichete: , , , , ,  Spune-mi ce crezi!

Experiențe cu Poșta Română

Scris de
27
Jan 2011

PhotobucketEmoţii mari legate de un colet care trebuia să-mi vină din State. De ce? Păi, pentru că vine dintr-o țară din Uniunea Europeană, e supusă unor taxe vamale și unui TVA, inclusiv pe transport (coletul meu era de 75$ si 43$ transportul). Apoi, pentru că adresa mea din buletin nu corespunde cu cea de pe colet (nu am mutație pe Iași, nici viză de flotant). Și nu în ultimul rând, pentru că m-am interesat un pic pe internet și nu am găsit articole sau discuții pe forumuri prea favorabile în legătură cu poșta română. Majoritatea criticau personalul, condițiile, anunțau pierderi de colet pe drum etc.

Acestea fiind spuse, impresiile mele sunt următoarele: Citeste in continuare… »

Categorii: Iaşi  Etichete: , , , , , , ,  10 Comentarii

Ca anul acesta…

Scris de
17
Jan 2011

Photobucket…niciodată. Sau ar trebui să spun semestrul acesta, că al doilea nu știu încă cum va fi. Dar acesta e greu… multă materie, unele foarte grele și încurcate, altele ok. Ideea e că acum e și presiunea pentru licență. A nu, nu mă refer la lucrul pentru licență, se găsește timp pentru asta. Mă refer la faptul că acum trebuie să trec toate materiile (în special laboratoarele, că examenele le mai pot da în restanțe), altfel… s-a dus licența din vară, bun venit licență la anul!

Da, e mare stresul, mai ales la o persoană ca mine. Am mai scris că urăsc că-s pesimistă, timidă uneori, emotivă nu? Ei bine, când e vorba de susținut teme/referate etc., treaba asta contează a năibii de mult. Dintre două persoane, una ca mine și altă poate cu aceleași cunoștiințe, dar cu puțin tupeu/curaj, cu puțină obișnuință în a vorbi, chiar dacă mai scapă și prostii, cine credeți că are de câștigat?

Asta e, încerc să mă obișnuiesc și cu ideea că poate se termină rău semestrul ăsta… Singurul lucru de care mi-ar părea rău e că aș vrea să plec din Iași la vară, spre Cluj. O nepoțică sau un nepoțel mă va aștepta să-i croșetez botoșei ;;)… sau cine știe, să-i fac niște chestiuțe drăguțe. Nu dau detalii multe acum, dar am în minte o mică afacere, care să-mi pună la muncă și partea mea creativă și artistică, care de atâta cod a amorțit… Iar mie îmi este dor de ea.

Pregătirile sunt în toi, după sesiune mă apuc de treabă și bineînțeles, voi anunța și aici despre ce e vorba, la momentul respectiv. Cu urlete și trâmbițe! :P Cred că va fi ceva original în România, eu am tot căutat pe net și n-am găsit nimic asemănător. Știu, vă stârnesc mai mult curiozitatea, știți voi: Vineee, vineee! … Va urma…

Gata, e timpul să revin la cursurile de .net, mâine e primul examen (deși nu e sesiune), marți o altă temă decisivă în promovarea unei materii, joi altă temă, vineri alta. Iar de luni iar examen, dar și marți… și miercuri! Yeah, cineva ne iubește tare… și pe noi și pe somnul nostru.

Baftă și vouă copii, sunt sigură că nu sunt singură singura…

PS: Vreau și eu culoarea de păr a gagicii din imagine! Cândva o să fac și nebunia asta.

Foto.

Categorii: Şcoală  Etichete: , , , , ,  4 Comentarii

Cât e de greu?

Scris de
07
Jan 2011

PhotobucketUn profesor le vorbea studenţilor săi despre managementul stresului. A ridicat un pahar cu apă şi a întrebat audienţa:
“Cât de greu credeţi că e acest pahar?”
Răspunsurile studenţilor au variat de la 20g până la 500g.

“Nu depinde de greutatea lui absolută. Depinde de cât de mult îl ţin în mână.
Dacă îl ţin pentru un minut, totul este în regulă, dacă îl ţin pentru o oră, voi simţi o durere în braţul drept. Dacă îl voi ţine o zi întreagă, va trebui să chem o ambulanţă. E exact aceaşi greutate, dar cu cât o ţin mai mult, cu atât devine mai grea.” le explică profesorul.

Dacă ne purtăm în continuu greutăţile în spate, mai devreme sau mai târziu, nu vom mai fi capabili să le ducem înainte, ele devin tot mai apăsătoare.
Cum trebuie să mai lăsăm paharul jos, să ne odihnim mâna pentru o vreme înainte de a-l ţine din nou, aşa e necesar ca periodic să lăsăm deoparte greutăţile, pentru a ne putea revigora şi a fi capabili să le facem faţă.

Mereu vor fi greutăţi pe umerii noştri. Dar, cu înţelepciune, vom şti şi să ne eliberăm de greutatea lor, pentru a ne odihni şi a ne relaxa.
Viaţa este scurtă! Indiferent de greutăţile pe care le avem, să ne reamintim mereu să ne bucurăm de ea.

Foto.

Categorii: Note de iarnă  Etichete: , , ,  3 Comentarii