V-aţi plimbat vreodată prin raioanele de jucării, inspectând fiecare moţunache de pluş sau fiecare maşinuţă?
Aţi sărit vreodată pe un pat până obosiţi şi cădeţi laţi pe el, spatele doare uşor, dar totuşi e o senzaţie aşa plăcută?
Şi dacă tot sunteţi pe pat… V-aţi învelit vreodată cu un cearşaf complet colorat, prin care trecea lumina de la bec şi o schimba în una timidă, în nuanţa cearşafului? Şi l-aţi aruncat de multe ori în sus şi v-aţi lăsat mângâiaţi apoi de căderea lui lină?
Iar dacă tot vorbesc de lumini… Aţi savurat vreodată întunericul înţepat de luminiţele jucăuşe ale unei instalaţii de brad?
Dar jocul degetelor care, deşi se cunosc de ceva timp, încă aduc aminte de prima atingere?
Şi aţi căzut vreodată din pat pe podea, râzând până ajungeaţi să sughiteţi?
Şi să nu puteţi opri nici sughiţul, nici râsul?
V-aţi jucat vreodată cu lumina de la baie, în timp ce era cineva înăuntru?
V-aţi stropit uşor cu apă, sub scuza că vă scuturaţi mâinile ca să vă uscaţi?
Ori pur şi simplu să folosiţi duşul pentru o pedeapsă cruntă?
Aţi mâncat vreodată portochiţe şi aţi savurat mirosul?
Dar toate astea la o vârstă trecută de inocenţa copilăriei… Da? Atunci mă bucur sincer pentru voi pentru că noi ştim cum e. 
” Şi să nu puteţi opri nici sughiţul, nici râsul? ”
De-aici nu m-am mai putut opri din ras.
Nu e o senzaţie foarte bună sughiţul ăla dureros, puternic… combinat cu râs
Tocmai asta imi si imaginam.. ca e cam dureros
I know, I know
mai greu cu saritul pe pat totusi
Asta-i iubirea. Mă rog, o parte din ea. Oricum e o însemnare mai optimistă
. Să câştige iubirea, zic. Sărbători fericite, Andreea!
Mulţumesc Andrei, asemenea şi ţie
Aproximativ.. dar numai o parte din ele..
Fie ca in 2009 sa va iubiti si mai mult decat in 2008l…