Cineblogmeet

Ieri. Plictiseala. Ora 16:18

Hm… ”Blondo, hai la cinema. Da` repedeeee, acu la 5 să prindem.”

”Nu ştiu.. tre să vină ceva veri la mine, tre să mai stau.”

Bun.

Dida: esti acasa nu?
Dida: adica bt
Bogdan Tody: aham
Dida: vii la un film?
Dida: este la 5 acu Restul e tacere
Dida: i-am scris sms lu Zeffy.. sa vad daca raspunde
Dida: BOGDAN, Andrei, restul is p-acasa?
Dida: poate vin si ei
Bogdan Tody: cred ca da
Bogdan Tody: ce nu ai venit is tu cu ideea mai devreme …. ne mobilizam si noi mai bine

Zeffy somnoros şi eu agitată că mă presa timpul şi eram încă în pijamale

Dida: deci.. cine vb cu Andrei? n-am nr lui.
Dida: eu ii scriu lui BOGDAN
Bogdan Tody: tot tu
Bogdan Tody: ca esti mai fermecatoare asa
Zeffy: de obicei cine intreaba
Dida: am trimis si la baieti
Dida: cine mai e?
Dida: Cristi
Dida: Zeffy?
Zeffy: acuma
Dida: repedeeee
Dida: eu ma imbrac
Dida: imi trag cate o soseata cu telefonu in mana
Bogdan Tody: buna idee

Ce mobilizare mai bună? A fost perfect. Mai puţin faptul că nu l-am găsit pe Cristi, în rest toţi au răspuns. Andrei din păcate lucra, dar ne-a promis că următorul cineblogmeet nu-l va rata.

Heheheee şi am ajuns prima acolo. Ziceţi şi voi, se poate? Singura prezenţă feminină care de obicei, prin firea-i, ar trebui să se întindă cu îmbrăcatu`, aranjatu` (cu atât mai mult cu cât ploua şi părul se făcea urât rapid). Eh, băieţii au fost punctuali, am zis fără 10, fără 10 a fost.

Restul e tăcere? Nu domnişoară, Rambo IV. Wow… Bun, fie, Rambo 4…

BOGDAN a ieşit 2 minute să vorbească la telefon, pe la final, fix când se terminase acţiunea. A pierdut ce era mai important, ”salutul” drept mulţumire care semăna cu cel al şoferului Priscom (după Bogdan) şi schimbul de priviri dintre gagică şi eroul nostru.

Impresii de după, cu Zeffy:

Dida: eu am vazut tot
Dida: si finalul
Dida: ma rog, aproape tot
Dida: mai putin fazele in care ma uitam pe sus
Dida: sau pe jos
Zeffy: am vazut si azi noapte finalul
Dida: sau la voi
Dida: ca nu-mi placea sangele
Zeffy: era sos de rosii
Dida: ma rog
Zeffy: din ala ce pui pe pizza
Dida: ce am tresarit la niste faze
Dida: radea BOGDAN de mine
Dida: el se amuza oricum din orice faza. oricat de cruda parea
Zeffy: si eu radeam cu lacrimi
Dida: insensibililor

A urmat un suc în Boema şi vreo 2 momente de linişte în numele persoanelor ucise în film cu suc de roşii.

Data viitoare mergem la teatru?