Eu n-am. Nu vreau.
Publicat de Dida pe 31st December 2007

De 2 zile şi ceva citesc întruna în Google Reader despre anul 2007. I-am găsit (citind) nenumărate calităţi, defecte, adjective, oh de-aţi şti.

Dar credeţi că 2008 se lasă mai prejos? Nu… Are şi acela partea sa. Toată lumea e optimistă. Toată lumea începe de la zero. Uraaaa, ce tare. Toată lumea visează, toţi speră ca anul ăsta să câştige la loto, să se mute singuri, să scape de părinţi, să îşi găsească iubirea iubirii vieţilor lui (deh, or avea 7 ca o mâţă), să…, să…

Nu vreau să aduc un ton de pesimism… Însă cu ce credeţi că se schimbă lumea de la un an la altul? De ce aveţi impresia că seara asta minunată de 31 decembrie, în care toţi chefuiesc şi eventual se îmbată de nu mai ştiu de ei, va transforma lumea aşa, în 2 clipe? Şi nu vă înşelaţi nici pe voi… N-o să vă schimbaţi nici voi aşa, peste noapte. Dacă tot trebuie să faceţi asta şi aveţi tăria, faceţi-o. Dar n-aveţi nevoie de Revelion sau să aşteptaţi un an nou pentru a vă schimba (eventual atitudinea faţă de ceva).

Acum că mi-am spus of-ul, să fiu şi eu în ton cu lumea: Nu vreau să mă gândesc cum a fost anul 2007. Chiar nu vreau. Poate că mi-ar părea rău că a trecut. Dar nici asta nu vreau. Că aştept de ani buni cu sufletul la gură să prind 2008. Nu am nici un plan şi nici un to do list de făcut. Anul ăsta, involuntar sau independent de mine (mă rog, nu chiar independent, tre să trec bacul dar aia nu e cine ştie ce) îmi va aduce tot ce mi-am dorit vreodată. Să plec.

La mulţi ani şi vouă şi distracţie plăcută diseară.
La mulţi ani Dan! (pentru mâine)

Postat în Cruda realitate |